Dejul – intre mit si realitate



In data de 15.12.2014 a avut loc, in cadrul proiectului Comenius „Tradition, diversity and acceptance” activitatea „Dejul – intre mit si realitate”, organizata de catre d-nul prof. Daniel Dascalu.
Aceasta are ca scop principal dezvoltarea respectului fata de urbea Dejului si de asemenea,  cunoasterea istoriei locale cu momentele ei semnificative.
            Obiectivele activitatii sunt: invatarea momentelor importante din istoria Dejului si a legendelor si povestilor locale legate de aceste momente, invatarea unor comportamente prosociale prin care sa exprime o atitudine civilizata si educarea atitudinilor de acceptare, intelegere si respect fata de cei de alte credinte si convingeri religioase.
            In cadrul acestei activitati a fost invitat d-nul prof. Constantin Albinetz, directorul Muzeului Municipal Dej, care a prezentat cateva momente importante din istoria Dejului, precum si cateva legende, povesti locale si superstitii legate de aceste momente istorice.
Finalitatea istoriei ca disciplină şcolară constă în contribuţia pe care o aduce la formarea culturii generale, la modelarea personalităţii elevilor, oferind suficiente date pentru înţelegerea istoriei contemporane. Mai mult decât orice altă ştiinţă şi disciplină şcolară, istoria se remarcă prin aportul ei formativ, dar şi prin aplicabilitatea în toate domeniile vieţii cotidiene, de la politică la economie, de la relaţii sociale la manifestări culturale.
Astăzi, valorificarea formativă a istoriei are în vedere antrenarea gândirii, apartenenţa la respectarea adevărului, la obiectivitate, spirit critic, participarea activă şi conştientă la promovarea şi ocrotirea valorilor sociale, culturale, ce aparţin individului, comunităţii şi umanităţii în egală măsură.
În contextul globalizării, al integrării europene şi a cosmopolitismului, o activitate de istorie locală ar contribui major la fundamentarea/refundamentarea conştiinţei de sine, a identităţii, a apartenenţei dar şi la valorizarea propriei istorii, la afirmarea personalităţii.
Această activitate obliga pe profesorul coordonator şi pe elevi să valorifice/să dezvolte aptitudini, competenţe, cunoştinţe dobândite în cadrul altor discipline şcolare, pe care să le aplice într-un context nou, diferit.
            Nu în ultimul rând, comunitatea însăşi ar putea fi beneficiara indirectă, prin „produsele” generate în cadrul activitatii, filme, fotografii, albume etc., ce ar determina o regândire a politicii locale faţă de monumente, clădiri, obiective istorice, culturale, turistice, în sensul revalorizării, promovării şi valorificării lor.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

.

.